Biserica Ortodoxă Stânișoara
Despre biserică
Mănăstirea se află la poalele masivului Cozia. Primul așezământ monahal a fost un schit construit din lemn de către sihaștri Meletie, Neofit și Isaia. În 1747 este ridicată de către Gheorghe Clucerul împreună cu alți câtiva boieri din Pitești, o biserică ce a fost însă arsă la 1788 de turci. Monahii Sava și Teodosie, proaspăt întorși de la muntele Athos, reconstruiesc între 1803-1806 schitul Nucet Stănișoara, care va fi din nou distrus de incendiul din 1850. Mănăstirea este de călugări, cu o viață de obște austeră, specific sihaștrilor; mănăstirea are 30 de locuri de cazare pentru pelerini. Manastirea Stanisoara pastreaza, ca odoare de pret, cateva icoane vechi aduse de la Sfantul Munte Athos de calugarii Sava si Teodosie, si un antimis daruit de Manastirea Cozia, in anul 1809.
INP, OGL-ROU-1.0
Biserică ortodoxă cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Șerbănești, comuna Călimănești, județul Vâlcea. Datată din anul 1747. Aparține de Parohia Mănăstirii Stănișoara, Arhiepiscopia Râmnicului Vâlcii. Este monument istoric (cod LMI VL-II-M-B-09699). Mai este cunoscută ca: Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” Stănișoara.
Cod în Lista Monumentelor Istorice: VL-II-M-B-09699